ASCEZA

Asceza (din limba greacă ἄσκησις, „exercițiu”) (numită și „ascetism”) este un stil de viață caracterizat de abstinență de la unele plăceri lumești, viață austeră, impusă benevol, . Sunt de asemenea, în limbajul religios, un ansamblu de exerciții fizice și spirituale, considerate purificatoare, efectuate de unii călugări.Asceza este practica abţinerii (controlul patimilor unei persoane şi a instinctelor de bază) pentru intrarea în Împărăţia Cerurilor. Practica ascezei este adesea asociată în exclusiv cu monahismul, cu toate că toţi credincioşii sunt datori să practice forme mai uşoare de asceză prin regimul Bisericii de rugăciune, post şi pocăinţă.

Opusul ascezei este libertinajul.

Se poate face diferența între asceza individuală și cea colectivă, un exemplu de asceză colectivă fiind ramadanul în religia islamică.

TIPURI: 

1. a propriului corp
   1. asceză alimentară
   2. asceză sexuală sau celibat
   3. neglijarea igienică individuală (nespălare etc.)
   4. desconsiderarea nevoilor naturale (somn, căldură etc.)
2. a temeliilor vieții externe (renunțarea la proprietate)
3. a personalității proprii (consacrarea proprie într-o comunitate sau/și unei ființe superioare, de ex. dumnezeu).
   1. renunțare la comunicare (tăcere)
   2. izolare (clauzură)
   3. apatrie (pribegie, predicatorie ambulantă, călugărie cerșetoare)
   4. constrângere (supunere, renunțarea la mobilitate)                                                                      S-a observat de mult timp că asceza sexuală comportă anumite riscuri în ce privește sănătatea sau oricum ea provoacă efecte biologice deranjante. Astfel, din chiar debutul secolului V, sfântul Augustin, deja la o vârstă respectabilă pe atunci, scrie (în Confesiuni, cartea 10, capitol 30, paragraf 42) despre cum se ruga fierbinte la Dumnezeu ca să-l libereze de jena poluțiilor nocturne; Luther, un dușman declarat atât doctrinar cât mai ales practic al celibatului, remarca (Clerical Celibacy, The Heritage, William E, Phipps, Continuum 2004, p. 154) și el dificultățile întreprinderii când amintea că atunci când îl apucau dorințele sexuale, sfântul Ieronim se bătea cu cărămida-n piept, deși bietul nu reușea să-și scoată doar cu-atât fetele din inimă. Alți asceți precum Benedict (care se culca pe-un pat cu ghimpi) și Francisc (care se muncea făcând bulgări de zăpadă) se chinuiau și ei, fiecare cum găsea bun, ca să-și potolească natura din ei.
      Prin 1713, medicul italian Bernadino Ramazzini observa și el năpasta blestemată (accursed pest) care lovește atât de des măicuțele în mânăstiri (vezi “The Lancet”, “The Plight Of Nuns: Hazards Of Nulliparity”, de Kara Britt și Roger Shart, vol. 379, 23 iunie 2012). “Năpasta” de care vorbea medicul era cancerul de sân, de ovare și uterin, la care și călugărițele sunt mult mai expuse decât populația generală, la fel ca toate femeile care își refuză naturala procreație (riscul de nuliparitate).
      Dacă la femei asceza se lasă cu risc de moarte, la bărbați ea poate fi sursă de comportamente aberante, gen pedofilie în mânăstiri, așa cum descria încă din secolul al XI-lea Petru Damian (în lucrarea “Cartea Gomorei”). Istoricii explică^[1] că obiceiul închinării copiilor (“child oblation”), practică prin care un copil de 5 (și mai târziu 12 ani) era dat în Evul Mediu și epoca premodernă unei mânăstiri pentru a fi crescut și format călugăr/călugăriță, nu făcea decât să complice endemica homosexualitate de circumstanță din mânăstiri (dacă e să-l credem pe Petru Damian) cu pedofilie. Romanul memoriu Călugărița al lui Denis Diderot, a cărei concepție și urzeală chiar se datorează unui caz real din epocă, în care o tânără obligată la călugărie de părinți cere autorităților anularea declarației de legământ, descrie și el consecințele nefaste (o soră a scriitorului a murit nebună în mânăstire) ale călugăriei pentru femei, cea mai banală fiind, din nou, homosexualitatea, autorul considerând că la acestea “corpul vorbește în locul lor, căci nu-i putem lega limba, acesta exprimând majestuos partea revendicată de carnea care suntem și pe care n-o putem adormi”.